Am rămas hoinar.


Sunt doar eu, singur pe un peron sinistru,
Un fior rece îmi încearcă trupul destul de ostenit….
Pe obraji șiroaie, ploua mărut de vară destul de rece,
Nu știu dacă eram eu sau ploaia ce-mi schimba starea.
Am obosit, somnul întârzie să apară,
Și-am început să rostesc cuvinte fără rost.

Dar parcă ceva lipsește, gălăgia din mine mă acaparează,
Pe-o linie scadentă încerc din răsputeri să urc, degeaba.
Sunt lipsit de texte,
Poezia mea ce se petrece?
Unde s-a produs ruptura, cine pe cine a părăsit?

Înconjurat de blesteme inima-mi încearcă să scape,
Calmantele mi-au devenit iubire, Opiacee îmi este consoartă….

Sper să-ți bântui prin vise, să-mi simți privirea-n ceafă,
Greul din minte să te facă să tragi cortina…
Iar la final să simți cum îți cedează Hemoglobina.

Reclame

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s