Cad toate din decor


Sunt mult prea degradat, fizic, mental şi sufleteşte.
Nimic nu-mi schimbă starea, ce parcă mă macină precum un cancer…
Sunt murdar, am pe suflet pete, nimic nu le curăţă, nici timpul.
În jurul meu culorile îşi pierd esenţa, cerul parcă se stinge,
Se apropie încă o noapte, o noapte ciudată şi tristă.

Poza ta îmi recită durerea, iar planta asta o ajută…
Am diferite boli ce mă doboară, dar insomnia mă omoară.
Speranţa mi-a devenit un tunel, un labirint destul de întortocheat.
Se apropie un alt sfârşit de an, iar al meu cand o să fie?!
Doar ceaţă, în licoarea mea amăruie.

Destul de joi, defapt mult prea devreme,
Redă-mi şansa de a pierde tot, apoi dă-mi şansa să câştig.
Rămâi în gândurile mele sau pleacă, adună tot ce-i al tău şi pleacă.
Du-te, durerea mea se sparge-n valuri, iar eu tac amăgitor.
Că tot ce am avut, cade din decor.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s