Nimicuri….


Probabil culorile sunt pierdute pe undeva prin decor.
Cad lumini selenare peste petale dulci de mărgăritar,
Aroma lor este prea tare, mă îmbată din timp,
Cad peste zeci de dureri ce-mi fac trupul să urle,
Mugurii stau de pază peste somnul meu,
Iar cucuvele îmi vor sufletul, cântându-mi frumos.

Îmi stau flăcări în palmă, modelându-mi viitorul,
Iar tăcerea amplifică singurătatea ce-mi scrijelește ochii.
Dar peste tot în jur nimicul dansează-n voie,
El nu știe de voie sau de nevoie…
Dar eu știu că-i de fațadă, este moartea frumos îmbrăcată.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s