Oraşul părăsit


Priveam în treacăt orizontul, totul cădea în beznă,
Un şuierat din când în când mă trezea la viaţă.orase-cover-int
Căscam, priveam şi mai apoi tăceam,
Eram în transă, eram pe punctul să cedez.
Dar am întrebat punctul, daca eu clachez el ce câştigă?
Şi apoi, am scăpat orizontul printre degete…

Încercam să vad altfel lucrurile, dar erau la fel de stranii.
Gările erau părăsite, cântau cucuvele în voie pe străzi,
Lumea era tăcută, stătea liniştea peste amintiri.
Era un sentiment de primăvară, un sentiment pustiu….

Urla liniştea printre atâtea amintiri frumoase,
Ştiam că nu e bine, dar am continuat să merg…
Cineva mă privea de departe, mă analiza pas cu pas,
Iar mai apoi a venit să-mi spună,
Că acesta-i oraşul meu părăsit.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s