Ştiu, dar tot nu ştiu…


Iartă-mă că sunt pe drumuri ciudate,
Şi mă tot aştepţi acasă într-o cameră mai ciudată.
Nu mai vreau să văd cerul fără stele, 602727-bigthumbnail
Lasă-mă să continui să respir moarte…..
Nu îmi mai duce grija, că tot la tine vin, pentru că eşti.. singurătate.
Dar eu sunt om, dar unul fără sens.

Pe străzi stau manechine, mă privesc lung şi tac,
Dar asta fac manechinele, privesc şi tac.
Iar eu încerc să scriu ceva pe ceva ce pare să fie o foaie,
Stau pe o bancă şi scutur stilouri şi las foi pe apă.

O să ajung curând acasă, nu vreau să vin să dorm,
De ce visez că nu mă mai trezesc?
Răspunde-mi singurătate, ştiu că tu le ştii pe toate.
De ce visez că nu mă mai trezesc?
Oare sunt chiar aşa de pierdut prin locurile astea?

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s