Schizofrenie


Vreau să mă întrebi dacă am să mai vin.
Să nu-ți pese de destin, sau cine sunt și de ce….
Acoperă-mi urmele cu fantezie în mijloc de Iunie,
Când se-apropie teroarea, când visez la file de hârtie.
Și parcă vreau, să apar doar lunea și câteodată nu mai vineri.

Să te prind în nebunie, să dansăm în nostalgie,
Că ce-am trăit o vreme. Curând nu o să mai fie.
Adânc să mă primești, în interiorul tău,
Să-mi fac culcuș în visele tale și să dorm pe veșnicie,
Sufocat de tine să mor, sau poate… cine știe.

Ucide-mă nu-mi pasă, reneagă-mă lafel…
Nu ești cine ai fost, și-ai să devii pierzare,
Te modelezi după trupuri, exact ca la autodictare,
Te-arunci orbește-n față, dar ne despart hotare.
Ciudat că încă-ți scriu, când ești deja pierdută.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s