un corb


asupra oraşului
se lasă umbrele trecutului

 

un animal, un zburător
-el n-are nici prezent nici viitor
nici conştiinţă sau dureri –
observă urbea nesătulă de plăceri.

 

cu premoniţii de răsfăţ şi bunăstare
aşa şi eu stau solitar.
am să reuşesc din prima încercare;
n-am să mă plâng de buzunar.

 

un corb nebun cu caş în gură
înconjurat de vulpi;
n-am să vă cânt,
doar să vă încânt…

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s