un fum


Plăpânzi, dar netemători, demonii au ieșit afară din capcana lor, date fiind orele 3 ale nopții și faptul că îngerii tăceau, stingheri și înghețați. Pentru prima dată după săptămâni bune, n-au avut niciun cuvânt de zis. S-au resemnat și s-au rezumat la a se așeza la o cafea cu Sf. Petru, urmărind dezastrul asemenea unor microbiști înfocați într-un bar care văd la TV cum echipa lor preferată își ia bătaie.

Aerul poluat îl certa, ca în fiecare dimineață din pubertatea lui, când mergea la școală. Când lipsea cafeaua. Când îi lipseau acele coapse epilate și fine pe care să le mângâie , sărute, strângă cu patos , toate acestea ca  rezultat, dar și totodată ca întrevedere a dorinței. Cum îi lipsesc și acum.

Cum atunci îl amețea din prima, îl făceau să meargă puțin dezechilibrat câteva secunde, iar acum nu mai au niciun efect asupra privirii lui încruntate, dar pline de viață care scoate la suprafață o continuă și din ce în ce mai grea așteptare.

Biluța de mentă s-a spart și protagonistul nostru aprinde țigara  Pall Mall de care îi era atât de mult dor scoasă din pachetul plin. Trage un fum.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s