An nou plin de bucurii!!

Încă puțin și acest an își va face bagajele și o să plece, unde vrea și cu cine. A mai trecut un an plin de bucurii, tristețe și nostalgie. Vă urăm un la mulți ani și un an nou plin de bucurii alături de cei dragi vouă, să ne întâlnim și anul ce vine plini de viața și cu zâmbetul pe buze, și cum spune fratele Matei ” cele rele să se spele cele bune să se adune „.
O mică uimire a acestui an a fost când am aflat că Hetea nu o să fie beat de revelion, lucru ce de an de zile nu a fost posibil, pe această cale țin să o felicit pe Corina Mohaci pentru această realizare. ( Scuze Hetea dar nu m-am putut abține , nu în fiecare zi aflii așa ceva) dar știu că o să fii țapăn de fericire :*.

La mulți ani! Un an nou plin de bucurii și de împliniri, toți ce vă doriți să se împlinească și cum spune fratele 😀 Matei ” cele rele să se spele cele bune să se adune „, cu multă căldură și dragoste echipa o9noapte, insomniacii poeziei. 😀

Elemente cruciale

Ascultă, dinamica spețelor întâmplate, mor.
Uitate, distruse, fără nimic în vizor.
Lași lucruri, începi retrospectiva.
Ascultă, astăzi moare, ce-a din tâi și ultima, speranță.
Am sfârșit dus de val, acum, sfârșesc, sufocat.

Atâtea culori dezorientate, mult prea multe păsări, împușcate.
Sânge, pământ,uitare, element nou, în era asta de fantasme.
Noi ne-am iubit, dar dragostea, s-a sinucis.
Când, într-un moment de furie, a aflat adevărul.

Atâtea căi aride, pe un pământ ce n-a fost vreodată arat.
Și-atâta durere, într-un singur trup, mult prea consacrat.
Iarnă atât de toridă și primăveri extrem de reci.
Și-n nevroza mea, atunci când am simțit finalul, am plecat.
Lăsând ușa deschisă, trăind cu speranța, că ai să mai calci, pe aici.

Sfârșit de 12

Hai să lăsăm să ne curgă prin priviri, iubire.
Să strecurăm câte un zâmbet, printre lacrimi.
Amăgiți de circumstanțe, să credem, că ne iubim.
Și să ne lăsăm purtați de val, să murim amândoi.

Rațiunea să urle la noi, timpul să ne aștepte.
Dar, noi, să fim, două mari, pietre.
Să ne sfărâmăm reciproc, să ne facem pulbere.
Și vântul să ne poarte, oriunde, dar departe de noi.

Să sucim cuvinte invers, să citim iubirea pe dos.
Nimeni să nu știe ce vorbim, dar totul să fie frumos.
Întrebările noastre să fugă de răspuns.
Și-apoi să cădem, pe gânduri și pe ce ne-am propus.

Crăciun Fericit !!

Ciudat, cum un blog micuț a luat atâta elan în decurs de câțiva ani extrem de scurți, la început am fost decât doi, eu și Hetea. Odată cu trecerea anilor blogul a căpătat o ascensiune neprevăzută de noi. Anul ce urmează să treacă a fost pentru noi un an plin, destul de plin aș putea zice, dar și plin de bucurii, alături de mine ( Laurențiu ) și Hetea, sau alăturat Matei și Corina, doi bloggeri minunați, și așa din doi insomniaci cu vise multe am devenit patru lafel de visători și insomniaci.  E un sentiment plăcut să vă împărtășesc  vouă prietenilor noștrii care ne citiți poeziile și toate gândurile, vouă celor care ne dați sfaturi și celor care ne susțineți în tot ceea ce facem.

Echipa o9noapte –  vă urează un Crăciun fericit alături de cei dragi vouă și un an nou plin de bucurii și împliniri. – Urarile mele de Craciun sunt incarcate de bucurie, zapada si un An Nou fericit si din cand in cand sa faci apel la ratiune sau macar sa-i dai un bip. –

Doleanță

Timpul și-a pierdut esența, face lucruri să piară.
Nostalgia împăienjenește gânduri și apoi le ucide.
Și foșnete de vânt, lovesc trecutul în frunte.
Frunze cad pe jos printre ropote de scuze…

Și demnitatea se scruge pe buze, odată cu iubirea.
Săruturile pătimașe, acum sunt date uitării…
Îmbrățisări primăvăratice în toi de iarnă, sunt date dispărute.
Iar noi, suntem oameni fără scuze…

Sub același cer, păream că ne cunoaștem.
Eram doi străini, ce ne căutam prin astre….
Și astăzi, reamintim trecutului cine am fost și ce-am ajuns.
Două suflete stinghere, uitate, pierdute, moarte.

Prin vise

Brațele tale îmi cuprindeau trupul lipsit de vlagă.sad-poems
Mă pierdeam prin respirația ta.
Simțeam cum timpul mă așteaptă, șimțeam iubirea pură.
Și-n zecimi de secunde, mă bucuram că ești tu, aici.
Și-atâtea adieri de vânt, mă făceau să plec.

Aș fii stat o viață, nu-mi doream să îmi dai drumul.
Pașii tăi mărunți, cunoșteau în viața mea totul.
Zâmbetul tău părea desprins din basme, ce clipe, ce vise.
Dar marea a spălat nisipul din clepsidră….

Doar clipe, doar amintiri, doar închipuiri, au rămas acum..
Tu pleacată, eu te caut, tu nu vrei dar eu tot vreau.
M-am bucurat de brațele tale, le doream enorm de mult.
Mintea mea bolnavă, te plăzmuit perfect, exact cum te doream.
Dar, te-am pierdut printre vise…..

Mi-se părea

Părea că ești chiar tu, din depărtare.3277
Aceleași trăsături, aproape similare.
Aceleași gesturi, dar fără dragoste, mare….
Părea că ești tu, dar mi-se pare.

Din mersul meu, se înțelegeau diverse…
Poate fapte, poate gesturi, poate iubire…
Dar ea din depărtare, părea că ești tu.
Același chip, dar din depărtare, mi-se pare.

Mâini identice, același zâmbet sfidător, mi-se pare.
Gândul meu e la tine, sau doar mi-se pare?
Te regăsesc în toate, poate iubirea mea te plăzmuiește, iară?
Sau doar dorul de tine, fac ca toate astea, să mi-se pară?
Dar părea că ești tu, din depărtare…