Amestec de sentimente


Ucide sentimentele din noi și aruncă-le în mare.
Lasă-le-n deriva morții lasă-le în altă viață…
Stinge flacăra din noi și-mprăștie cenușa pe câmpii..
Zidește granița dintre noi și hai să ne uităm.
Că numai ne avem rostul fără iubirea ce ne leagă.

Lasă cerul să plângă peste osemintele iubirii…..
Am distrul frumosul neglijând legea firii și acum plătim
Tu plângi cu patos și eu blestem nopți nedormite și sihastre
Și lumina se stinge ușor în noaptea difuză.

Tu dormi…
În marea în care am aruncat amintiri.
Dormi în insomnia ta, dragă…
Vine orizontul…
Ne sufocă.

Și-ți va spulberea durerea..
Ce ne-a despărțit odată, demult.
Când eram naivi și nu credeam în rău!
A ajuns orizonul și ni s-a așezat pe tâmple.
Dezmierdând, trupul, durerea și timpul.

                                                              Poezie scrisă în colaborare cu Adria

Anunțuri

4 gânduri despre “Amestec de sentimente

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s