Colaps


Stau în întunericul impus de privire
Și-ascult cum se prelinge liniștea pe geam….
Iar pe fundal se aud pașii tăi cum pleacă grăbiți..
Și pe umerii mei simt mâna tăcerii.

Liniștea-i dezorientată nu știe unde purcede….
Se lasă greu pe trupul meu și mai apoi pe gene.
Și mă simt purtat pe brațe de vântul de afară.
Iar mai apoi am realizat că am intrat in colaps…..

Încetează să mai zbori spre lumină.
Termină cu visele deșarte ce se termină tragic.\
Lasă-ți imaginația liberă, zboară spre brațele mele…
Luminează un întreg hotar cu lacrimile mele.

Anunțuri

4 gânduri despre “Colaps

  1. Ce mai faci, mai Ionut?
    De cand nu ne-am mai vazut,
    Atata vreme a trecut!
    Iar dorul conservat,uite ca nu te-a uitat.
    Emotia susura viu, amintindu-si zglobiu,
    Cum candva mi-ai dat un videoclip
    Despre al Alexandrinei vocal chip
    Erai chiar revoltat ca pe merit, nu s-a lansat.
    Mai retii?
    Onu

    Apreciază

      1. Bine, Ionut. Fata este o minoritara parca, motiv care ii creaza oprelisti egotice, din partea unora,
        Mi-au placut si fata, vocea ei, si gestul (aprecierea) tau.
        Dar apropo… ce este cu acest dv. intempestiv?
        Ar mai ramane sa-ti dau si data, dar mi-ar cere timp, si azi, duminica, astept si eu oaspeti.
        Onu

        Apreciat de 1 persoană

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s