Am privit


Am privit soarele când răsare, am văzut fiecare zi biruitoare
Că noaptea-i magie neagră și-mi atacă sufletul din primă.
Cu lovituri secerătoare îmi îngenuchiază firea.
În noapte haita de lupi stă gata să atace
De la Alpha până la Omega, am înfruntat orice durere.
Că eu am zburat cu aripile frânte….

Suflet lăsat hoinar, trebuia să trec singur puntea.
N-am lăsat pe nimeni să-mi ridice fruntea.
Mânile-mi însângerate, lăsau urme pe unde treceam.
Iar în inima mea stăteau aprinse candelabre.
Am privit soarele când răsare, am văzut fiecare zi biruitoare.
Iar în mintea mea mai zăcea un singur gând.

Plumbul din lacrimi se-auzea căzând p-asfaltul uscat
Că soarele de-o-vreme fața de la noi nu și-a luat.
Iar trupul meu cădea, cădea neadăpat de nimeni.
Că-n calea mea am uitat cum arată un chip drag
Că toate din jurul meu, au prins contur de ură.
Și-n lumina serii, ura lor în suflet mă pătrund.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s