Rotus trist


Ne-am rătăcit unul de altul și între noi a venit uitarea….
Cât de mult noi ne-am iubit ne este martoră marea.
Și câte nopți am mers pe străzi ca să vorbim
Și-acum se lasă ceața și noi doi ne urâm.
Au fost atâtea zile, când eu Rotus călător, venea doar spre tine.
Și-acum sunt mult prea triste că nu te mai găsesc.

Nu voi să-ți zic poeme, nu voi să te întristez
Voi doar să-ți mai văd chipul să mă liniștesc.
Că mintea-mi e bolnavă și nu te pot inchipuii
Că mintea-mi e bolnavă și trupu-mi e slăbit.
Că ne-am răcit unul de altul și uitarea ne-a găsit.

Nu-i boală mai grea ca dorul pentru mine Rotus.
Nu-i blestem mai mare ca uitarea pentru mine păcătosul.
Și nu-i păcat mai mare ca uitarea pentru mine Rotus.

Și-atâtea nopți făcute zi, au trecut de mine
Că n-a fost noaptea să nu mă gândesc la noi
Că nici somnul nu mă i-a, căci gândul mi-e la tine
Că ne-am răcit unul de altul și ne-a găsit uitarea.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s