Întrebări printre speranțe


De ce-i trecul ăsta între noi ,de ce el ne desparte?
Aș avea atâtea să îți spun, că nu-mi ajunge o noapte.
De ce-s atâtea lacrimi și nu zâmbete frumoase?
Ce sa-ntâmplat cu noi, de ce nu stăm la masă?
Te-am privit plecând cu grabă, tot timpul te-aștepta.
Ai urcat într-un autobuz și dusă ai fost draga mea.
E a zecea seară când te tot aștept…..
Mașinăria trece, dar eu tot privesc în gol cu jale.
Sperând ca-i să revii să-mi pui viață în culoare.
Dar tu nu veneai și dorul greu m-apasă
Că-n a doișpea dimineață eu voi pleca de-acasă.
Și poate dorul ai să-mi duci sau poate eu mă-nșel.
Că tu ai uitat de mine și acuma ești cu el.
Vor trece ani duzină, vor trece multe seri prin stație.
Nu știu de-am să mai vin, de voi avea curajul
Să vin să te privesc și să nu-nțeleg mirajul.
Că a trecut atâta vreme și eu te iubesc.

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s