Trecutul


Trecutul ăsta sapă, adânc în amintire.

În mintea mea bolnavă, rapid și-a găsit loc.

Te-n vie și te-omoară, de mine-și bate joc.

Am adormit în miez de noapte

Uitând să mă trezesc..

Și stau coroane de argint și plâng neîncetat

Că stau la căpătâiul meu și de ele mi-a fost drag.

Stau păsări adormite-n câmp, sărace și stinghere

Iar sufletu-mi stă cu ele, că trupu-mi zace în pământ.

Clepsidra asta s-a sfârșit și timpul parcă stă pe loc.

Nici ploaia nu-mi mai bate-n geam, de mine a uitat

Mă privești așa de tristă, nici lacrima nu-ți pot a șterge.

Și trecutul mă astupă, ușor mă șterge din priviri

Că timpul eu n-am prețuit și-am adormit plângând…

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s