Decembrie


Pustie, goală și rece, este camera mea.Dark_Room_Work_In_Progress_by_damenFaltor

Zace o tăcere sumbră, ce să fac cu ea?

Unde să tot fug, în noapte de decembrie.

Când pe cer nu sunt stele și se lasă ger.

Peste suflete pierdute, oare-i și al meu ?

Și pe aceste străzi, pașii nu răzbat.

Pe alei de cimitir, eu pășesc cu drag.

 

-Nu mi-ai înțeles ideea, cum să îți explic?

Că n-am vrut niciodată, poezia să-mi complic.

C-am iubit așa de tare, pân la asființit.

Am iubit prea tare, de-aceea am murit

Pustie, goală și rece, este camera mea.

Pustiită de durere, mi-e privirea.

În noapte de decembrie, răzbat cu greu prin gânduri

Am foaia prea goală, da-i plină de rânduri.

Litere măiastre, vor pe coala mea.

Și natura pare falsă în această noapte, decembrie.

O noapte furtunoasă, dar nu între noi iubire, amintire.

 

Și tot fug de ploi și m-adăpostesc prin ceață.

Caut liniștea pierdută, cea de altă dată

Și prin gălăgii de roți, răzbat cu greu în viață

Și  cu toate astea, am inima rece , de gheață.

Rece precum o seară de decembrie.

Reclame

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.