Kletva


Stau sicriele și plâng, stau coroane în amurg.

Se lovesc de ele ploi de parcă sunt uitate.

Dar plâng și ele laolaltă, cu sicriele-n gropate.

Că păpântul cel grunjos, nu cade într-o parte

Și pașii lor mărunți se afundă-n șoapte.

Și lacrimile lor mărunte o cruce cară-n spate

Și  a mea e ruginită, nu pare înoită

Că lumea ma uitat în groapa pustiită.

În parcul ăsta mare, eu n-am o cinematecă

Sau măcar o cafenea să stau la o șuietă

Dar pe cine mint, că-n cimitir nu-s astea

Iar eu un suflet blestemat aștept un pic de soare.

 

Reclame

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.