Florile uscate


Se sting acum tăcute şi stinghere10466943_689182361154220_1185638054_n

Se sting acum tăcute şi frumoase

Se sting acum florile de mucegai

Fără să le ating în petalele lor mă tai

Sângerând în tăină,pribeag mă regăsesc

Un om înalt cu ochii blânzi,

Ce îşi şterge de pe obraji, lacrimile crude…

Şi las ploaia să mă ude las vântul să mă atingă

Pierdut păşesc pe drumuri seci, de oameni şi de viaţă

 

Atâtea flori se tot deschid p-atâtea se închid

Astupate de pământ picioarele îşi prind

Să fugă spre Eden tânjesc spre disperare

Le-aş da picioarele mele goale,doar doar să fiu o floare

Chiar de-am să mor pe un câmp sau glastră

Voi privii cu preţ o lume prea măiastră

Sau pe treptele iubirii să mor pierdut şi uscat.

Reclame

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s