O stea și o iubire


Și locul unde steaua-mi cade10287086_662738320465291_906697596_n

Cerul  începe a plânge

Că locu-mi pe pământ,acuma se distruge

Cu lacrimi și cu patimi ducli,eu te sărut iubire

Și-mi iau acum adio prin trăznete și valuri

Că părăsesc acest tărâm de oameni și balauri

 

La sântul tău iubire,amintirile-mi adun

Și mi-le-n chid în suflet ,ce acuma-i fum

Și plec în dulcele-ntuneric,plec cu gânduri efemere

Că n-am avut în astă lume,nici palate nici castele

Și steaua mea din tâi acuma se jelește

Își scutură tot praful, că alt stăpân nu mai dorește

 

Pe pământ privește-ntruna, răscolește chiar și bruma

Să-mi zărească pasul doar vocea să-mi mai audă

Nu înțelege că astăzi eu m-am stins, și ea odat cu mine

Că asta-i datina lui Dumnezeu, să murim cum se cuvine

 

Tu stea de nu cobori,măcar calea să îmi luminezicalvarul1

Să-mi ții iubirea vie în colțurile tale verzi

Precum mi-erau și ochii, un verde spre căprui

Că asta-i datina lui Dumnezeu să ia ce-i place Lui.

 

Și acum o lume e ferice iar altă stă să pice

Că oamenii ce mă iubesc din groapă vor să mă ridice

Ce lacrimile lor mai rău mă-ngreunează

Aș vrea să le vorbesc, dar vorba-mi este goală.

Reclame

2 gânduri despre “O stea și o iubire

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.