Zâmbind morții


tumblr_n19v2fAayv1qhun9ho1_500mă simt închis într-o colivie,
încerc sa dau chemare furiei
încerc să nasc o poezie
în timp ce fac nod funiei…
să fie unul strâns, ca să-l atârn de lustră
încerc sa îmi târâi trupul pe picioare de lăcustă
nu prind clipa, și timpul îmi cere amanet
sunt îndrăgostit pe bune, timpu-i indiferent…
când soarele apune, pun liniștea deoparte
steaua nordului răsare ca un giuvaier în noapte
mă uit sub salteaua patului, decorat de 4 scânduri
și-mi citesc umila soartă desenată-n 4 rânduri
las capul pe spate, și îmi zic „e în zadar”
îmi arunc toate păcatele pe masă într-un pahar
pe o pernă un colier, dau cu ceafa și-l ating
și pe loc îmi văd trecutul ca o groapă astupată de un dig
îmi plec pleoapele pe iris, ce-l îmbracă ca o mantie
și moartea înflorește ca un ghiocel în martie
nu e vorba de legume, fructe, sport și-o viata bună
când îți vine rândul, moartea e o mireasă
moartea e o furtună, moartea e aleasă
moartea îmi va fi cunună…
căci acum zâmbesc în rate
nu-mi permit un zâmbet natural
fii tu cea care-mi va șterge
ridul de pe lobul meu frontal…

Reclame

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.