Poezie moralizatoare: Oamenii… de ce?


tumblr_ma93mj6szs1rsmqcao1_500De ce cântă păsările?
Întreb timid copacii
Stau și îi privesc de-aproape
Mureau de frig săracii…

De ce bate vântul
Întreb timid pământul
O fi el asa trist
De-și zguduie gros gândul?

De ce e marea albastră
Când soarele apune?
Căci valurile-n larg
Se tăvăleau în spume…

De ce ploaia cade?
De ce ne arde focul?
De ce plâng norii totuși?
Și-au terminat sorocul…

De ce e lumea crudă?
Ma-ntreabă azi natura
Doar spații largi din stradă
Mai definesc bordura

De ce-i război în țară?
De ce plecăm pe-afară?
De ce nu prețuim
O simplă zi de vară?

De ce iubim doar banii?
De ce uitam de mami?
Uitată-n depărtare
Prin amintiri amare…

De ce toate astea?
Din miile de gânduri
Stau și mă întreb adesea
Oamenii ce sunt? Așchii sau scânduri?

Noi prețuim iubirea
Că mai presus de toate
Căutam nemurirea
Deși durează doar o noapte…

Reclame

2 gânduri despre “Poezie moralizatoare: Oamenii… de ce?

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.