Sunt doar paşii mei , ce se afundă-n zăpadă
Sub privirile lor,ce nu le vine să creadă
Că m-am întors la ei ,chiar de nu-mi vorbesc
Şi la fiecare pas,lacrimile nu pot să-mi stăpânesc
Şi-n gând eu le vorbesc,şi-n gând ei mă ascultă
Să cer îmbrăţişare,le-aş face veşnicia crudă
Cu fiecare fulg ce cade,parcă mă afundă-n pământul sec
Sunt doar paşii mei , ce se reîntorc acasă…..
Sub cântec de vioară,eu îmi văd de drum printre morminte
Că-mi voi găsi şi eu cândva locul,printre aceste oseminte
Lasă-mă Doamne să cred,că privirea mă minte
Că pe foaia mea nu zac aceste cuvinte,să cred că eu sunt viu
Că atunci când mă apropii de hârtie şi pix ,simt cum mă pierd în pustiu.
Anunțuri
Iubesc genul asta de poezii! KUTGW!
ApreciazăApreciază
Mă bucur să aud asta, mulţumesc! >:D<
ApreciazăApreciază