Lumini pierdute


De zile bune scriu doar când se lasă brumatumblr_mlb0nlzmi11r51psro1_500

În zori de zi,mă cert cu străzile,că-s așa de pustii

Parcă-mi văd sufletul de-odinioară,fără pic de culoare

Când zgomotul e surd,liniștea mă înfioară și înspăimântă

Oare asta-mi va fi soarta,să zac într-o lume gălăgios de mută?

Doamne,să-mi lași viața mult prea scurtă, asta-mi e un chin

Să nu văd razele luminii,din mijlocul grădinii,în toi de furtună seara

Să simt cum se-așterne oboseala,ce-o confund cu o zăpadă proastă

Că nu se mai citesc pe chipuri,nici că-i veselă sau tristă sau chiar optimistă

Că viața mea este persoana mult prea tristă,ce trăiește  ca un joc de minge

Cu mingea să-mi dau pase,cu ea să mă lovesc,chiar de nu o mai zăresc

Și gândul meu cel bun se lasă ușor,dar parcă tot fuge de mine și apare nostalgia

Viață hai să rupem porțile, ce ne țin aici, pe acest pământ ce nu ne aparține

O să scriem de-acum noaptea,când e ce-a mai pură lumină.

Reclame

Un gând despre “Lumini pierdute

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.