Chipul dintr-o carte


Îmi cad greu,apăsat mâinile tale pe obraji13

Ca un monstru mă simt printre lacrimile tale reci

Dezleagă-mă și dă-mi aripile înapoi să zbor

Când îmi cad picioarele pe covor și mă-nlănțuiesc

Sărută-mi fruntea precum doar tu vei ști vreodată în lume

Lasă-mă să vorbesc,simt că în întuneric , deja înebunesc

Deschide-mi chipul ca o carte și citește din el zilnic, vei înțelege

De ce bururiile nu se vor mai întâmpla vreodată,în această viață

În cuprinsul meu va mai exista o viață, va mai exista un manuscris

Când pe foile negre , pixul nu a mai scris litere înțelese

Voi avea gânduri pe alese, când voi vedea și alte fețe

Închide-mi chipul ce acum îți este carte,curând va fi o foaie

Când afară va fi ploaie, să mă arunci în mare, în adâncuri

Nimeni să nu-mi știe dorul nimeni să mă cunoască la față.

Reclame

2 gânduri despre “Chipul dintr-o carte

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.