Melancolie


Era un înger mare-n aripi ce se oprisevisand

Brusc în faţa mea şi începuse a mă certa aprig

Nu-nţelegeam îmbufnarea lui prea sfântă pe moment

Că la răscruci de gânduri am un înpediment de vise

Şi-n ochii mei luminile sunt stinse dar totu-i o culoare vie

Eu,îngere te-aştept fără supărare să-mi apari în cale

Şi lasă-mă o viaţă chiar de trebuie să aştept momentul

Că pe zi ce trece se rupe pergamentul ce mi-l numeşti destin

Se umple paharul ca unul ce se toarnă în el vin din bob burgund

Şi toate astea se pierd în fum şi lacrimi când stau gânditor

Lângă un foc nimicitor ce se înteţeşte cu suspine nesfârşite

TImpul îmi este duşman fără să îl văd la chip vreodată

Se răzbună asupra mea doar privindu-mă-n oglindă

Când pe fruntea mea mai apare câte o dungă ce nu se curbează.

Reclame

10 gânduri despre “Melancolie

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.