Personajul nostru


Vă gândiţi cu toţii cine ar putea scrie acest articol pentru o pagină cibernetică către un public online. Totul începe de la un om , un adolescent ce cutrieră lumea asta căutând să se facă înţeles prietre oamenii mari.IMG_0174 Acesta sunt eu , un om ce trăieşte şi face ceea ce lui îi place cel mai mult, acesta fiind să iubească şi să scrie zi de zi. Un om ce este catalogat nebun , un intrus al societăţii sau un om matur în trup de adolescent. Acest personaj pe care îl descriu a prins viaţa pe data de 01.03.1996 intr-o maternitate din Slobozia,imediat după naştere intră în sala de operaţie , prin care şi-a arătat dorinţa de a trăi. Şi a învăţat de mic ce înseamnă siguranţa de sine şi ce înseamnă să te ţii şi dinţii de un fir de speraţă ce ţi-l dă Dumnezeu. Apoi anii au trecut, băiatul a crescut şi a căpătat un nume, un nume sfânt şi-un nume cu rezonanţă prin care-şi va etala cărţile pe faţă şi nu se va ferii de nimeni şi nimic. Toţi îl strigau Laurenţiu el vroia să fie strigat Ionuţ.  Acest personaj a fost maturizat de mediul din jur, fără să fie îndrumat de părinţi îşi trăia viaţa şi privea şi analiza totul în jur, desena bicicleta pe caiet pe care şi-o dorea apoi , foile le rupea şi le arunca, nu vroiea ca lumea să îi afle slăbiciunile. A vărsat prima lacrimă de durere la vârsta de 4 ani când , vâzându-şi tatăl cum pleacă la muncă în străinătate pentru ai îndeplinii dorinţele , fără ca el să ştie ca era privit când desena bicicletele pe caiete. Un an trecut, lacrimi curgeau … aniversarea era tristă pentru el .. un glas într-un telefon .. îi dărâma cortina şi Laurenţiu actorul grăbit să crească sa afundat în tăcere, comunicarea a fugit de lângă el depresia la găsit încă de mic. Un an mai târziu la şcoală , copilul tăcut a ieşit în pauză îşi vede vărul şi lângă el un om înalt cu părul puţin alb.. ce   l-a luat în braţe, tatăl lui se întorsese acasă , a reînvăţat să zâmbească pe vremea aceea dar… nu pentru mult , a fost luat deoparte şi i-sa explicat că banii nu vin aşa pe deagaba , iar a căzut în lumea lui neîţeleasă de nimeni. Boala îi măcina sufletul dar tăcea şi îndura. Personajul de astăzi şi-a scris o parte din viaţă până la vârsta de 7 ani. Rândurile se opresc  aici pentru o perioadă. Bică Ionuţ Laurenţiu blogger dar nu în ultimul rând om.

Reclame

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.