Parcuri uitate


În parcurile pustii seara se mai audenhanced-buzz-wide-24733-1335892276-21

Decât frunzele ce se zbenguie singure

Au pus stăpânire pe întregul parc de-acum

Se lasă seara odată cu toamna ce vine aprigă

Galopează rapid sub formă de vânt nostalgic

Vuietul ce salută crengile pomilor stingheri

Se lasă o brumă grea peste privirea mea tristă

Oftez sub semn de întrebare? Oare ăsta e sfârșitul?

Nu are cum să fie,asta este doar o nostalgie

O pură închipuire,până când va prinde viață

Dar toate astea mă îngheață fără speranță

La răscruci de gânduri mă simt acum

Un biet om ghidat de un sentiment nebun

Alerg prin aceste parcuri părăsite de viață.

 

Anunțuri

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s