Sugrumă timpul


De ce timpul ăsta nu mai are şi el răbdaretumblr_mngorgdC481rbwsb5o1_1280

E aşa de scurt de parcă are două picioare

Îmi curge printre degete, dar se ridică zi de zi

E dependent de mine dar şi eu de-ale lui apatii

Îmi este frate, dar la chip nu-l ştiu,

Îmi e străin

Trece pe lângă mine c-un caracter hain.

Îmi dă de înţeles că voi trăi în pustietate

Într-o lume de stafii, umblând cu demnitate.

Nu îmi e frică, dar mi-e cam teamă

Că va veni o zi

Când mă va ridaca spre soare

Stea cu care curând mă voi contopi!

Si chiar de-ar fi să-mi prind mâinile de frunzele ruginii

Toamna…

De tine timpule sigur îmi voi aminti!

Ca de mama…

Aşa că te rog vino spre mine şi lasă-te să cazi

Te voi aprinde-n buzunare şi te voi lăsa să arzi!

Poezie scrisă în colaborare cu Hetealx

Reclame

3 gânduri despre “Sugrumă timpul

    1. Timpul este doar un test pentru noi toţi oamenii. Eu aşa îl văd, un examen al vieţii pe care nimeni nu îl trece şi toţi îl picăm. Depinde de cum suntem chemaţi în sala de examen. Unii mai devreme alţii mai târziu.

      Apreciază

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.