Meleaguri de odinioară


Vântul cald ce adietumblr_lield8HlE71qdcr3qo1_500_large
Mă îndeamnă uşor către vie
Acolo unde amintirea’i tot mai vie
şi totul are să vină
Acolo cu noaptea poleită în surdină
Se ascunde şi nu vrea să vină
Pisica ce miorlăie speriată
Lângă colţul de casă
Unde câinele şade sub masă

Şi eu privind pe geamul din casă
Privind afară spre acea mireasmă
Din florile de tei ce şad şi ei de veghe
Ca nişte călugări in zeghe

Reclame

4 gânduri despre “Meleaguri de odinioară

  1. Toate-s bune și frumoase…și dintr-o dată: poc!, în căștile mele..Clipul cu Piatra Neamț, izbucnește nemilos…rogu-te, fă ceva cu asta! Este a nu știu câta oară când farmecul poeziilor dispare subit, oprindu-mi inima în loc:)))) Nu mi-o luați în nume de rău dar muzica ce izbucnește pe nepregătite nu-i fastă-n totdeauna….cu atât mai mult cu cât nu întregește postarea! Și chiar e păcat!!!
    Vă supărați pe mine?:(((

    Apreciază

      1. E bine că nu v-ați supărat…chiar era o sugestie. Puteți ține cont de ea sau nu…eu vin mereu la voi și am gândit lucrul acesta și cu alte ocazii chiar dacă nu am verbalizat:)

        Apreciază

Da-i tare:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s