Fără speţe

Picături se lovesc în geam şi curgstrigat mut
În amurg dansând cu vremea
Şi în mâinile soarelui stă durerea
Se’ntrec păsările’n zbor
Şi tot stau scriind de zor
Printre norii călători
Rasună tunetul ce’mi dă fiori..

În asfalt se oglindeşte
Chipul ei de frumuseţe
Printre lacrimi şi tristeţe
Nu’şi arată alte feţe
E actriţa fără speţe
În ochii ei se tot citeşte
Sărutul ce’l primeşte
Ca intr-o frumoasă poveste

Dansând vesnic cu vremea
Scriu pe foaie disipand durerea
Că soare de mult nu’i pe pământul nimănui
Se citeşte’n zarea lui că nu mai apare
În calea oricui ca să încălzească
Ochii mei căprui privind spre alţii verzui

Femeile, libere?

Doddy - Libera

Au fost prea multe discuţii pe tema asta ca să pot fi de o parte sau de alta a baricadei. Însă în ultimul timp am văzut o chestie destul de interesantă pe reţelele de socializare. Doddy, un nume de artist care nu zice prea multe, apare pe timeline-ul puştoaicelor cu ultima sa melodie scoasă de curând. Ce-i drept, negativul e destul de bun, piesa e soft, dar versurile nu zic cine ştie ce. Adică, din punctul meu de vedere se putea şi mai bine. Însă coperta piesei face toţi banii. Îmi place la nebunie. Oricum, mă mir că a intrat pe gustul publicului, dat fiind că rap-ul ca şi curent muzical nu e aşa apreciat şi ascultat de marea masă a populaţiei. M-a mirat acest lucru.

Morala e că femeile sunt libere să facă ce vrea muschiu’ lor. Sa manipuleze, controleze, accepte, iubească, glumească şi să trăiască asa cum vor ele, fie ca au unul sau mai mulţi bărbaţi lângă ele. Pentru ca au acel ceva ce le permite chestia asta.

Totuşi, oarecum am trecut prin aşa ceva, nu ştiu exact când, dar devreme ce simt melodia e cumva „obvious” că la un moment dat mi s-a întâmplat. Deci, bifat şi adăugată în playlistul meu de melodii de pe telefon. Sper să vă placă şi vouă, puştoaicelor…

Te rog rămâi

tumblr_maxzqsETpV1rhrb9ko1_400_largeOh te rog, rămâi la mine
Încă o seară împrună
Cu tine de mână
Să ne plimbăm sub brumă
Să alunecăm sub clar de lună
Către o altă viaţă bună
Dar acum să ne bucurăm
Că suntem împreună

Dar seara e lungă
Şi suntem amândoi
Culegând lalele
Pentru ochii tai cei goi..
Înveliţi în pleoape
Şi dezveliţi în şoapte
Cu sărutări deşarte

Îţi deschid inima ca pe o carte
Cu file multe,dar pline de speranţă
Că ai apărut în calea mea
Mi-ai dat ambianţă
Când totul era închis sub clanţă

Cât să mai aştept?

Defapt te aştept în seară2012-10-12 23.01
Aud greeri cum zbiară
În miezul nopţii stinghere
Luna îşi aşterne stelele
Peste pământul plin de lalele

Te pierd prin gene
Te acopar prin surcele
Eşti mireasma inimii mele
Ce emani doar placere şi mângâiere
Şi mă faci să uit de ale mele
Vorbe grele ce le spun la revedere…

Eşti rândunica ce zboară
Necontenit
Eşti soarele ce apare la răsărit
Şi dispari în asfinţit când adormi
Pe pernele goale fără capul tău
Şi patul mare e prea gol..
Eşti mireasma florilor ce au înflorit
Lumina ce peste tot m-a însoţit
Iubita mea eşti tot ce mi-am dorit!

Nimicuri…

plictiseala-1359721597M-am plictisit pentru prima dată. Am umblat azi dimineaţă pe la facultate, dup-amiaza prin oraş, seara la calculator. Monoton, nu a mai fost demult tare aşa… Dar ca de obicei tratam subiectul cu ceva muzica, puţin wow si puţin facebook. Mai fumez şi o ţigară şi îmi fac planuri pe zilele ce vor veni.

Simplu.

Desigur, mai stau şi la o vorbă cu câte un prieten, o prietenă, cu băieţii de acasă. Dar tot aici mă întorc…

Şi totuşi, cât de plictisit aş fi lucrez într-una la poezii, le scriu, le învârt şi le întorc pe toate feţele posibile să-mi iasă aşa cum vreau eu. Am notat vreo 2 idei în metrou azi, 2 la cursuri şi uşor uşor se dezvoltă ele.

Sa vină primăvara mai repede ca vreau sa scap de frig şi de statu’ în casă (-.-)

Reguli între două lumi

734185_331146953668683_389190208_nDe ce trebuie să luam de fiecare dată exemplu de la animale pentru viaţa omului? Nu înţeleg cum de tot mai mult în ultima vreme tind să cred că animalele sunt oameni şi oamenii devin tot mai rău, demoni fără pic de milă. Un exemplu l-am trăit curând, în curtea liceului. Erau nişte căţeluşi micuţi şi aşa de dragălaşi, m-am aplecat să mă joc cu unul puţin, când deodata văd din tufiş cum mama lor se repede la mine cât pe ce să mă muşte şi în spatele meu alt câine care nu sa oprit din lătrat până când nu am ieşit din liceu.
Dar dacă trec pe lângă un copil mic şi mă joc cu el, mama lui nu cred că o va interesa, poate pe altele da, dar unele nu. Nu jignesc pe nimeni, dar animalele nu îşi bat cu cruzime puii, din contră îi apără cu preţul vieţii, pe când la oameni sunt copii care plătesc cruzimea celui care ar trebuii să îi apere.
La animale nu există reguli, dar totuşi ele le respectă deşi nu sunt scrise, la oameni … nici pe puţin , avem reguli,dar sunt bune de încălcat. Un stat mult prea leneş, deputaţi care dorm ca ai noştrii în scaune nu mai găsim nicăieri. Pe vremuri era mai bine,chiar dacă era un regim mai strict,dar nu era aşa de mare cruzime,atâtea crime şi multe altele.. ce să mai zic acum … nimic. Doar că animalele sunt mai sufletiste uneori ca un om.

Meleaguri de odinioară

Vântul cald ce adietumblr_lield8HlE71qdcr3qo1_500_large
Mă îndeamnă uşor către vie
Acolo unde amintirea’i tot mai vie
şi totul are să vină
Acolo cu noaptea poleită în surdină
Se ascunde şi nu vrea să vină
Pisica ce miorlăie speriată
Lângă colţul de casă
Unde câinele şade sub masă

Şi eu privind pe geamul din casă
Privind afară spre acea mireasmă
Din florile de tei ce şad şi ei de veghe
Ca nişte călugări in zeghe